Australia a devenit prima țară din lume care limitează prin lege accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale. Din 10 decembrie, adolescenții nu mai pot crea conturi pe platforme precum TikTok, Instagram, Facebook, YouTube, Snapchat sau Threads, iar responsabilitatea nu cade pe umerii părinților, ci pe marile companii tehnologice. Platformele sunt obligate să verifice vârsta utilizatorilor și să blocheze conturile care nu respectă limita legală.

Decizia a venit în urma presiunii părinților, nu ca o inițiativă politică izolată. Premierul Anthony Albanese a subliniat că mii de familii au cerut un cadru mai ferm, după ani în care copiii au fost expuși la conținut dăunător, bullying online, presiune socială și algoritmi greu de controlat.

De ce a fost nevoie de o astfel de lege

În Australia, discuțiile despre siguranța copiilor în mediul digital au devenit urgente. Părinții au observat schimbări de comportament, anxietate, tulburări de somn, dificultăți de concentrare și o dependență tot mai puternică de ecrane. Specialiștii au atras atenția asupra expunerii la agresivitate, sexualizare timpurie, comparații sociale și dinamici online greu de gestionat pentru un copil aflat încă în formare.

În locul unei recomandări generale, guvernul a adoptat o lege cu aplicare directă: fără conturi, fără acces. Iar platformele care nu respectă regulile pot primi amenzi uriașe.

Ce înseamnă pentru copii

Pentru adolescenți, măsura aduce o schimbare majoră. Mulți își petreceau o parte importantă din timp în aplicații care stimulează atenția fragmentată și încurajează comparația permanentă.

Acum, statul încearcă să recupereze spațiu pentru:

• timp liber fără presiunea notificărilor
• activități offline
• relații sociale reale
• somn mai bun
• sănătate emoțională

Premierul australian i-a încurajat direct pe tineri „să citească o carte, să învețe un instrument, să descopere cine sunt, nu cine ar trebui să fie pe internet”.

Câte conturi vor fi eliminate

Primele estimări din presa australiană indică faptul că, în primele 24 de ore de la aplicarea legii, aproximativ un milion de conturi aparținând copiilor sub 16 ani au fost deja dezactivate. Printre acestea:

• aproximativ 440.000 conturi Snapchat
• aproximativ 200.000 conturi TikTok
• restul distribuite pe alte platforme

Cifrele sunt estimări, pentru că verificarea vârstei nu s-a făcut niciodată centralizat. Totuși, ele arată amploarea fenomenului: un număr uriaș de adolescenți care foloseau rețelele sociale, deși în mod oficial multe platforme aveau deja limite de vârstă.

Cum arată situația în România

Nu există o statistică oficială care să spună cu exactitate câți copii români au cont pe rețelele sociale, dar avem mai multe date care ne ajută să înțelegem dimensiunea reală:

• Într-o analiză anterioară pentru copiii de 9–16 ani, aproximativ 80% aveau cont pe o rețea socială, iar 99% dintre cei activi erau pe Facebook, deși limita de vârstă ar interzice acest lucru.
• Studiile Salvați Copiii arată că mulți copii intră în mediul online de la 5–10 ani, fără supraveghere constantă.
• Aproape jumătate dintre copiii români (48,3%) petrec mai mult de 6 ore pe zi online, cea mai mare parte din timp fiind dedicată platformelor sociale.
• Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății plasează România pe primul loc dintre 40 de țări la utilizarea problematică a rețelelor sociale în rândul copiilor, cu aproximativ 22% dintre minori afectați.

Aceste cifre nu sunt o statistică oficială a numărului de conturi, dar conturează o imagine clară: copiii români sunt prezenți devreme și intens în mediul digital.

Ce înseamnă pentru noi, ca părinți

Decizia Australiei deschide o discuție importantă despre modul în care protejăm copiii de un spațiu online construit, în principal, pentru adulți.

Nu avem nevoie de legi stricte ca să facem câțiva pași esențiali:

• să fim atenți la semnalele lor emoționale
• să discutăm deschis despre ce văd online
• să introducem reguli clare, potrivite vârstei
• să le creăm alternative reale: jocuri, timp în familie, activități care le hrănesc curiozitatea
• să fim noi înșine modele în modul în care folosim telefonul

Copiii au nevoie de structură, dar și de înțelegere. De limite, dar și de spațiu să crească.

O oglindă pentru fiecare familie

Măsura din Australia nu este o soluție universală, dar deschide un dialog global despre protecția copiilor într-un mediu digital tot mai agresiv. Pentru unii părinți poate părea radicală, pentru alții eliberatoare. Indiferent de reacție, legea ridică o întrebare de fond: cum ne ajutăm copiii să crească într-o lume în care telefonul poate fi prieten, dar și pericol?

Răspunsul nu va fi același în toate familiile. Dar putem începe cu un pas simplu: să ne uităm cu atenție la copilul din fața noastră și să ne întrebăm de ce are nevoie cu adevărat.