Diabetul gestațional este una dintre cele mai frecvente tulburări metabolice din timpul sarcinii. „Diabetul gestațional este o tulburare a metabolismului glucidic care apare pentru prima dată în timpul sarcinii. Nu este cauzat de consumul de zahăr, ci de modificările hormonale specifice acestei perioade”, explică dr. Magda Roșu, medic primar diabet, nutriție.

Pe parcursul sarcinii, placenta produce hormoni esențiali pentru dezvoltarea fătului, precum hormonul lactogen placentar, progesteronul, estrogenii și cortizolul. „Acești hormoni induc o rezistență fiziologică la insulină. Organismul mamei trebuie să producă mai multă insulină pentru a menține glicemia normală. Dacă pancreasul nu reușește să compenseze această cerere crescută, glicemia crește și apare diabetul gestațional”, spune medicul.

Cine poate face diabet gestațional

Deși există factori de risc cunoscuți, diabetul gestațional nu apare doar la femeile care se încadrează în aceste categorii. „Excesul ponderal, vârsta peste 35 de ani, istoricul familial de diabet, sindromul de ovar polichistic sau nașterile anterioare de copii macrosomi cresc riscul, dar diabetul gestațional poate apărea și la femei fără niciun factor de risc evident”, subliniază dr. Roșu.

Acesta este motivul pentru care screeningul este recomandat tuturor gravidelor, de obicei între 24 și 28 de săptămâni de sarcină.

Ce riscuri există atunci când boala este ținută sub control

Atunci când glicemia este bine controlată, prognosticul este bun. „Chiar și în aceste situații, este necesară o supraveghere atentă, deoarece hipergliccemia maternă, inclusiv cea moderată, poate influența mediul metabolic fetal”, explică medicul.

Pentru mamă, pot apărea riscuri precum hipertensiunea gestațională, preeclampsia și o probabilitate mai mare de naștere prin cezariană. Pentru copil, riscurile includ greutatea mare la naștere, hipoglicemia neonatală și dificultăți de adaptare metabolică în primele ore de viață. „Un control glicemic bun reduce semnificativ aceste riscuri”, precizează dr. Magda Roșu.

Rolul alimentației în diabetul gestațional

Alimentația reprezintă prima linie de tratament. „Nu este o dietă de slăbit, ci un mod de a stabiliza glicemia și de a asigura nutrienții necesari dezvoltării fătului”, explică dr. Roșu.

Mesele trebuie organizate astfel încât carbohidrații să fie distribuiți pe parcursul zilei, să fie evitați cei cu absorbție rapidă și să fie asociați cu proteine și fibre. „În aproximativ 70–85% dintre cazuri, diabetul gestațional poate fi controlat doar prin alimentație și stil de viață”, spune medicul.

De ce carbohidrații nu trebuie eliminați complet

Contrar unor temeri frecvente, carbohidrații nu trebuie excluși. „Carbohidrații sunt principala sursă de energie pentru mamă și făt. Ghidurile actuale recomandă un aport de aproximativ 180 de grame pe zi. Eliminarea lor poate duce la cetoză, o stare nedorită în sarcină”, avertizează dr. Magda Roșu.

Contează tipul de carbohidrați consumați, precum cerealele integrale, legumele și fructele, în porții adaptate fiecărei gravide, și limitarea zaharurilor simple.

De ce este importantă monitorizarea glicemiei

Monitorizarea glicemiei este esențială pentru ajustarea corectă a dietei și a tratamentului. „De regulă, recomandăm măsurarea glicemiei dimineața, pe nemâncate, dar și la una și la două ore după mesele principale. Aceste valori ne arată clar cum reacționează organismul la alimentație”, explică medicul.

Când este nevoie de insulină

Există situații în care dieta și stilul de viață nu sunt suficiente. „Dacă valorile glicemice rămân peste țintele recomandate, se inițiază tratament cu insulină. Acest lucru nu înseamnă că mama a greșit, ci că modificările hormonale sunt prea intense pentru a fi compensate doar prin dietă”, precizează dr. Roșu.

Rolul mișcării în controlul glicemiei

Activitatea fizică moderată completează tratamentul. „Mișcarea crește sensibilitatea la insulină și reduce glicemia după mese. Mersul pe jos, înotul și exercițiile prenatale ușoare sunt opțiuni sigure, adaptate fiecărei gravide, cu acordul medicului obstetrician”, spune dr. Magda Roșu.

Ce se întâmplă după naștere

În majoritatea cazurilor, glicemia revine la normal după naștere, odată cu dispariția hormonilor placentari. „Totuși, diabetul gestațional rămâne un semnal de risc metabolic pe termen lung”, avertizează medicul.

Femeile care au avut diabet gestațional au un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 2 ulterior, motiv pentru care este recomandată repetarea testului de toleranță la glucoză orală la 6–12 săptămâni postpartum și menținerea unui stil de viață echilibrat.